Criminalitatea informatică / electronică

  • Definire:

Pe plan internaţional sunt în circulaţie două definiţii:

    • Criminalitatea definită în sens restrâns: orice delict care foloseşte mijloace electronice şi care are ca obiectiv securitatea sistemelor de calculatoare şi procesare a datelor (sistemele şi datele sunt victimă).
    • Criminalitatea definită în sens larg: orice delict cu sau în legătură cu reţele sau echipamente de calcul, care include: oferta, posesia sau distribuţia de informaţii despre activităţi criminale
  • Provocările justiţiei în mediul virtual:
    • Utilizarea nestandardizată a termenilor, precizia insuficientă a conţinutului;
    • Teritorialitatea instanţelor – caracterul transfrontalier al criminalităţii electronice – Magistrala Informaţională Globală;
    • Caracterul material al probelor acceptate în justiţie şi caracterul nematerial al probelor din mediul virtual;
    • Viteza exponenţială de dezvoltare a tehnologiilor şi a serviciilor oferite şi specificul extrem de lent al actului de legiferare;
    • Creşterea ponderii valorilor nemateriale în dauna valorilor materiale în societatea informaţională.
    • Necesitatea unor puteri speciale pentru investigarea mediului virtual;
    • Cooperarea mediului IT pentru ridicarea nivelului de securitate şi educarea utilizatorilor;
    • Cooperarea internaţională pentru stoparea utilizării abuzive a posibilităţilor şi resurselor IT&C.
  • Autorităţi cu responsabilităţi în domeniu (puncte de contact):
    • Ministerul Justiţiei - MJ;
    • Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - MIRA;
    • Serviciul Român de Informaţii - SRI;
    • Serviciul de Informaţii Externe - SIE;
    • Ministerul Apărării Naţionale - MApN
  • Forensic (Judiciar, Autorităţi legale) – expertiză tehnică –
    • Instrumente de investigaţie;
    • Proceduri de investigare.
  • Cooperarea echipelor IT cu autorităţile de investigaţii:
    • Atribuţii ale administratorilor IT;
    • Atribuţii ale investigatorului.